|
|
Te afli aici: Home > Carl Jung > Visele
- Home Carl Jung Teme jungiene Psihoterapia Cursuri online - |
Plan subiect, aspect prospectiv, Jung a fost un elev eminent al lui Se știe ca Freud interpretează visele pe panul obiectului, adică în relația dintre subiectul care
visează și persoanele sau situațiile din anturajul său. La Jung se introduce planul subiectului. Ce înseamnă planul subiectului? Faptul că visul aduce la suprafață, într-o manieră simbolică, expresii ale vieții
psihice a individului, ale transformărilor sale interioare. Visul devine astfel un indicator al acestor transformări care indică uneori derularea procesului de individuație.
compensație, amplificare
|
Astfel, dacă într-un vis X o visează pe mama sa, mama nu este neapărat o aluzie la mama reală, ci la anima visătorului, adică la sfera sa afectivă, care este feminină. Dar mama poate fi o aluzie și la ceea ce este fundamental biologic în natura umană sau la suma ideilor și conceptelor familiare individului, care reprezintă cultura sa moștenită, la patria-mumă, în sens cultural.
Visul este, la Freud, retrospectiv, adică se referă de obicei la evenimente trecute, situate în copilăria individului (traume psihice, fixații de natură sexuală). La Jung, visul este prospectiv , adică reprezintă un soi de hartă a evoluției ulterioare a visătorului. Vorbind despre complexele infantile, Jung afirmă, în spiritul orientării sale, că importante nu sînt complexele ca atare, ci ceea ce face inconștientul cu ele. Astfel, aceste complexe devin ele însele materie primă pentru vise, limbajul în care visul (inconștientul) se exprimă.
Conceptul de compensație , la Jung, include o altă idee forță: visul este o tentativă de echilibrare a unei tendințe psihice hipertrofiate. Analiza visului trebuie să aibă, deci, ca finalitate, dezvăluirea naturii compensației. Într-o anumită situație clinică, Jung trebuie astfel să-i explice pacientei, în urma analizei unui vis, că trebuie să renunțe la atitudinea ei prea raționalistă (determinată de o inflație de animus). Visul devine astfel un mesaj al inconștientului care atenționează asupra unor carențe dezastruoase în orientarea existențială a individului (sau societății).
În fine, Jung adaugă la metoda asociațiilor libere, dezvoltată de Freud, metoda amplificării. El susține că există elemente ale visului la care visătorul nu poate aduce asociații personale. Acestea sînt simbolurile (vezi secțiunea despre
simboluri). În acest caz, analistul trebuie să intervină cu erudiția sa și să completeze lacunele visătorului. Materialul asociativ provine din diverse direcții culturale: mitologie, religie, alchimie, folclor etc.Este de remarcat că aceste completări esențiale la teoria interpretării viselor nu trebuie preluate cu ușurință. Jung afirmă în repetate rînduri că visele trebuie interpretate inițial în manieră freudiană. Numai în anumite cazuri, excepționale, se impune aplicarea metodei sale.
- Citește și exemplul de vis interpretat de Jung - click
Bibliografie:
- Analiza viselor - culegere de texte jungiene traduse și comentate cu multe exemple suplimentare, comparații cu metoda freudiană, de J. Chiriac.
Lucrarea există în format eletronic PDF. Mai multe detalii
- Cursul AROPA intitulat Interpretarea viselor de la primitivi la Freud dedică o lecție metodei jungiene de interpretare a viselor. Mai multe detalii aici.
^ top |
©2008, AROPA. |